Atunci când societatea civilă se mobilizează: povești de success și modele de urmat

de Adelin Dumitru la data de 17-10-2017


Unul din principalele motive pentru care cetățenii sunt reticenți să se implice în proiecte de reformare a instituțiilor publice este teama de a nu face acțiuni inutile. Astfel de forme de implicare civică sunt percepute uneori ca fiind în van. Această reticență este uneori bine fundamentată, deoarece problemele de acțiune colectivă, rezultate din neparticiparea unui număr critic de indivizi la realizarea unei acțiuni, sunt deseori întâlnite. În cele ce urmează vă vom prezenta o serie de astfel de proiecte de succes, pentru a demonstra că implicarea cetățenească nu trebuie să fie considerată inutilă.

Ne propunem ca prin proiectul Mai Responsabili să creăm o comunitate de cetăţeni interesaţi, care să sesizeze miza implicării civice şi care să contribuie în mod direct la realizarea reformelor necesare, iar pe viitor cazul îmbunătățirii serviciilor furnizate de autoritățile publice din România să fie studiat de alte organizații preocupate de problema reformării serviciilor publice. Pentru a ajunge acolo, însă, avem nevoie de tine, cetățeanul responsabil, și de evaluările tale.

Ne vom concentra asupra bugetării participative din Porto Alegre (Brazilia), modului în care cetăţenii şi autorităţile publice au colaborat în cazul reformei educaţiei din Ontario (Canada), acţiunilor de transparentizare a bugetului Nigerian demarate de un start-up numit BudgIT şi susţinute de societatea civilă, dar vom prezenta şi care sunt cauzele succesului unor astfel de iniţiative.

 

Bugetare participativă și audit cetățenesc

În anul 2008, Banca Mondială a realizat o documentare comprehensivă a rezultatelor societății civile în demersurile de reformare a autorităților publice în raportul People Matter. Civic engagement in public governance. Multe din aceste demersuri s-au axat pe conceptul de bugetare participativă, în care cetățenii decid împreună cu autoritățile publice relevante modul în care bugetul unei comunități va fi alocat. Cazul cel mai cunoscut este cel al bugetării participative din Porto Alegre, Brazilia. Cetățenii din Porto Alegre participă la dezbateri privind alocările bugetare și desemnează reprezentanți într-un Consiliu al Bugetării Participative, în care se decide care din propunerile cetățenești vor fi luate în calcul și incluse în planul financiar în acel an. Datele Băncii Mondiale arată că într-o perioadă foarte scurtă de la implementarea bugetării participative (1989-1996), numărul locuințelor cu acces la apă potabilă aproape s-a dublat (de la 46% la 85%), numărul copiilor înmatriculați în școli s-a dublat de asemenea, iar transparența cheltuielilor a determinat o creștere semnificativă a numărului de taxe plătite. Raportul Băncii Mondiale scoate la iveală și alte tipuri de implicare cetățenească care au dus la reforme graduale, precum demersuri de evaluare externă și de audit întreprinse de organizații non-guvernamentale. În Filipine, Comisia Națională de Audit colaborează cu organizația non-guvernamentală Cetățenii Preocupați de o Bună Guvernare din Abra pentru a evalua proiecte de infrastructură și pentru a se asigura că nu sunt încălcate contractele și că proiectele respectă anumite norme. De asemenea, o altă organizație non-guvernamentală, Procurement Watch, asistă guvernul în acțiunea de transparentizare a contractărilor pe care le face.

 

Reforma educațională în Ontario

Laura Pinto se concentrează asupra implicării cetățenești în reforma curriculară din Ontario de la finele anilor 90 și asupra modului în care o astfel de formă de participare cetățenească s-a transformat într-o lecție de cultură civică internalizată de societatea canadiană în mod indirect. În cadrul proiectului Mai Responsabili ne propunem să cultivăm un simț al responsabilității atât în rândul angajaților instituțiilor publice cât și în rândul cetățenilor.  Articolul lui Pinto arată modul în care atât cetățenii cât și oficialitățile s-au responsabilizat în cadrul respectivului demers. În ce a constat implicarea cetățenească în reforma educației? În primul rând, cetățenilor li s-a dat oportunitatea de a da feedback propunerilor Ministerului Educației. Datele colectate de Pinto arată faptul că cel puțin 1000 de persoane au răspuns fiecărui draft, un lucru impresionant având în vedere faptul că acest lucru se petrecea în anii 90, când mijloacele de comunicare în masă nu erau la fel de dezvoltate ca astăzi. O serie de dezbateri au fost de asemenea organizate, în care au participat organizații non-guvernamentale, grupuri civice, studenți, sindicate ale profesorilor. Pinto subliniază faptul că procesul nu a fost ”în întregime democratic”, deoarece perspectivele anumitor grupuri, precum studenții, au fost în mare parte ignorate. Pe de altă parte, întreaga experiență relevă importanța disponibilității autorităților publice de a implica societatea civilă în reforma unui domeniu important precum educația. În mod similar, proiectul Mai Responsabili își propune să acționeze ca o curea de transmisie între furnizorii serviciilor publice – angajații instituțiilor – și beneficiarii acestora – cetățenii. În urma evaluărilor voastre, noi vom redacta ghiduri de recomandări personalizate pentru cele mai accesate servicii și instituții. Astfel, Mai Responsabili aduce, în mod indirect, la aceeași ”masă” cele 2 categorii de indivizi care pot contribui la reforma autorităților publice.

 

BudgIT și transparentizarea bugetului în Nigeria

Un alt caz interesant este cel al implicării organizațiilor din societatea civilă în rafinarea unui instrument de transparentizare a bugetului în Nigeria. Start-up-ul BudgIT s-a format ca răspuns la lipsa de accesibilitate a bugetului. BudgIT s-a format plecând de la premisa că datele deschise sunt cea mai bună cale pentru includerea cetățenilor în dezbateri informate. Prin aplicații interactive, infografice, și alte materiale de informare, BudgIT contribuie la transparentizarea informațiilor legate de cheltuielile publice. Platforma Tracka, dezvoltată în cadrul BudgIT (http://tracka.ng/), este ”o comunitate a cetățenilor activi care urmăresc implementarea proiectelor guvernamentale în comunitățile lor pentru a asigura o calitate bună a serviciilor furnizate de autoritățile publice”. Platforma permite raportarea problemelor din comunitate, prezintă bune practici și acționează ca o sursă de informare suplimentară pentru cetățenii care doresc să se implice în spațiul public. BudgIT se ocupă de asemenea de transmiterea feedback-ului cetățenilor către autoritățile publice și colaborează îndeaproape cu societatea civilă: peste 33 de organizații non-guvernamentale au fost implicate în implementarea activităților BudgIT.

 

De ce funcționează astfel de inițiative?

Vinay Bhargava explică de ce astfel de proiecte de implicare cetățenească sunt importante și de ce acestea pot contribui la o mai bună guvernanță.  O mai bună informare cu privire la problemele din spațiul public duce la o dorință de implicare și la un nivel al capitalului social și uman suficient pentru a demara proiecte eficiente de reformare a autorităților publice. Monitorizarea activității instituțiilor publice este strâns corelată cu mediatizarea problemelor mediatizate, ceea ce duce la presiuni suplimentare asupra autorităților pentru a contracara problemele respective. Această reacție a autorităților duce la rândul ei la o calitate mai bună a serviciilor furnizate. Pentru a arăta că acest proces este unul care își găsește corespondența în practică, Bhargava dă mai multe exemple de astfel de inițiative de succes. În India, rezultate pozitive au fost remarcate în ceea ce privește îmbunătățirea calității serviciilor publice în urma aplicării unui sistem de ”note comunitare” (community scorecards) și a ”notificărilor cetățenești” (citizen report cards). În Uganda, sondajele privind urmărirea cheltuielilor publice, cuplate cu campanii de informare în mass-media, au dus la reducerea banilor ”pierduți” în implementarea diverselor proiecte guvernamentale. Studiul realizat de John Gaventa și Gregory Barrett, So What Difference Does it Make? Mapping the Outcomes of Citizen Engagement (https://www.ids.ac.uk/files/dmfile/Wp347.pdf) reprezintă o bună sursă pentru cei ce sunt interesați să citească mai multe despre inițiative cetățenești de succes.

Ce au în comun toate aceste proiecte este că s-au bazat pe cetățenii interesați de rezolvarea unor probleme comune pentru a duce la reforma anumitor servicii furnizate de autoritățile publice. Informarea cetățenilor, mobilizarea acestora, precum și prezentarea unor oportunități de implicare, sunt factori fundamentali în realizarea reformelor. Proiectul Mai Responsabili își propune să strângă informații despre problemele întâmpinate de cetățeni, să îi responsabilizeze, și să îi determine să fie proactivi prin metoda mystery citizen. De asemenea, se bazează pe input-ul cetățenilor pentru a face recomandări instituțiilor publice de îmbunătățire a calității serviciilor. Astfel, proiectul Mai Responsabili reunește multe din caracteristicile de succes ale unor proiecte descrise anterior. Tot ceea ce mai rămâne este ca tu, cetățeanul responsabil, să te implici, și să pui umărul la inițiativa noastră.

 

În loc de concluzii

Există 2 principale funcții care pot fi îndeplinite de societatea civilă: implicarea efectivă și documentarea lipsurilor unei anumite stări de lucruri. Ultima este deosebit de importantă în lumina duratei de schimbare a regulilor bine împământenite în instituții publice. Birocrațiile nu se schimbă peste noapte, iar cetățenii nu trebuie să fie descurajați de lipsa imediată a unor rezultate vizibile. După cum menționează Larry Diamond, însăși mobilizarea în vederea schimbării este valoroasă în sine. Cazurile analizate anterior arată unele experienţe de succes şi ilustrează care sunt anumiţi factori care au facilitat realizarea reformelor. Dintre aceştia, subliniem importanţa coordonării societăţii civile şi a informării cu privire la problemele ce trebuie rezolvate. Astfel, funcţia de documentare îndeplinită de societatea civilă nu trebuie desconsiderată: uneori, este tocmai catalistul unor astfel de reforme.